Ai primit Scrisoarea VIII
SCRISOAREA VIII
Dacă fără să-l etichetez ca bun sau rău, de data asta nu am nimic bun de zis despre mâncarea ultra-procesată. Dar cum sigur n-ai niciun chef să auzi încă o persoană care face burgerii de râs, îmi țin părerile pentru mine. Însă nu pot controla știința. Dacă ai răbdare până la final, o vezi cum au ajuns cercetătorii să calculeze câte minute de viață sănătoasă costă un hotdog. Tu tragi concluziile, iar eu fac cinste cu rețeta de piță de la Meluța. Piță, nu pizza.
IZBÂNDA FETEI DE LA BĂICOI
În fiecare duminică, la Băicoi e zi e târg. Lângă sonde, în câmp, sunt niște alei imense cu tarabe unde găsești și ziua de ieri, saci cu legume și fructe, mașini, animale vii, terase. Arată ca locul unde Moș Crăciun aruncă rebuturile. Încă se mai ține. E superb. Recomand. Când eram mică, mergeam cu mama cam o dată la două luni în târg. Uneori cu treabă, alteori la plimbare, ca fetele. Ne învârteam printre tarabele cu fructe și legume, brânză, blănuri, cas'tofoane, lustre și aplice, baterii, blugi, tricouri, prosoape și perdele, ghiozdane, trelinguri adibas și pantofi de „piele adevărată“ care miroseau a cauciuc. Mereu dimineață, să nu ne bată soarele-n cap. Într-o zi, când aveam vreo 9-10 ani, am descoperit o gheretă cu mâncare. Am convins-o pe mama să-mi ia un hamburger, în ciuda protestelor ei.
Până la hamburgerul de târg nu știam că mâncarea poate să fie și dulce, și sărată în același timp, că o chiftea e perfect rotundă și că poți să îndeși într-o chiflă atâtea ingrediente și sosuri. Mai puțin varză, că nu suntem sălbatici. Eram dispusă să merg 2km prin soare arzător sau prin frig, să probez oricâte haine și încălțări și să iau aleile alea la pas de două ori pentru hamburgerul de târg de la finalul expediției. Mama protesta de fiecare dată și încerca să mă ademenească cu mâncarea de acasă. Nu era chip. Mâncam ca haplea și apoi mă văitam că mă doare burtica. Mama învățase parenting de la Meluțica și avea vorbele la ea: Ți-a trebuit prostia aia în loc să mănânci mâncare! Cum adică? Hamburgerul de târg nu e mâncare?
YOLO
În 2009, ca să elimine ambiguitățile legate de terminologie și pentru ca industria alimentară să nu se mai ascundă în spatele definițiilor, cercetătorii au clasificat produsele folosite în alimentație în patru categorii, în funcție de gradul de procesare. Nu sunt incluse aici produsele procesate în gospodării sau restaurante. Grupele NOVA împart produsele în mâncăruri neprocesate sau minim procesate (grupa 1), ingrediente procesate (grupa 2). Grupa 3 include mâncărurile procesate ca legume și fructe conservate sau îmbuteliate, nuci și semințe sărate sau îndulcite, alimente de origine animală afumate, sărate, murate, pește conservat, fructe în sirop, brânzeturi și pâine proaspătă neambalată. Grupa 4 conține mâncăruri ultra-procesate și băuturi carbogazoase: gustări ambalate dulci sau sărate, înghețată, ciocolată, bomboane, prăjituri, dulciuri, cereale, batoane de cereale, margarine, creme tartinabile, brânză procesată, băuturi din lapte și iaurturi cu zahăr, băuturi din fructe, băuturi zaharoase, sosuri și supe instant, formule și lapte pentru sugari, pudrele proteice și de slăbit, produse semi-preparate (pizza, paste, plăcinte, burgers, cartofi, sticks din carne), mezeluri, cârnați, hot dogs, pâine ambalată.
Sigur mi-a scăpat ceva, dar găsești clasificarea NOVA și o analiză detaliată a riscurilor asociate cu mâncarea ultra-procesată în articolul The UN Decade of Nutrition, the NOVA classification and the trouble with ultra-processing. Este o lectură foarte bună și vine cu o serie de referințe super interesante. Articolul a fost punctul de pornire în research-ul pentru această scrisoare și îl mai menționez de câteva ori.
Alimentele ultra-procesate sunt atractive, super gustoase, ieftine, ușor de mâncat și disponibile peste tot. Conțin aditivi, conservanți, potențiatori de culori și arome, îndulcitori și zahăr, sare, grăsimi hidrogenate și altele. Ce e rău în asta? Să le luăm pe rând.
Nu te mai bat la cap cu zahărul, am scris despre asta în , dar țin să subliniez și aici problema cu zahărul ascuns din alimente sărate. Chiar dacă nu simți gustul dulce în gură, stomacul tău simte când îi dai zahăr și ajungi să vrei să consumi mai mult din produsul respectiv. Găsești explicația și alte informații utile legate de consumul de zahăr în .
Grăsimile hidrogenate (trans) din alimentele prelucrate industrial cresc durata de valabilitate a produselor și le fac mai cremoase, mai crocante, mai uleioase, deci mai gustoase. Dar la fel ca la zahăr, cu cât ceva e mai delicios, cu atât crește nivelul de dopamină, deci riscul de supraconsum. Marea problemă este că grăsimile trans sunt una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare. Unul din exemplele concrete în acest sens este această statistică efectuată pe durata a 5 ani, în rândul a peste 100.000 de oameni și publicată în 2019. Între timp a fost și pandemia, iar consumul de astfel de alimente a crescut.
Huberman explică în episodul #16 cum foamea și sațietatea sunt controlate de hormoni. Se pare că aditivii deteriorează mucoasa gastrică și dereglează unul dintre hormonii din stomac care funcționează ca un supresor al foamei. Practic, nu mai simți când te saturi, așa că ajungi să mănânci mai mult.
Alimentele ultra-procesate sunt foarte sărace în nutrienți, dar pline de calorii. Adică nici nu te satură, te fac să consumi o cantitate din ce în ce mai mare, nu oferă hrana necesară pentru buna funcționare a corpului și îngrașă. Doar că nu îngrașă cât o pungă de migdale, ci sunt principala cauză a obezității. Statisticile indică o legătură directă între creșterea consumului de alimente ultra-procesate și a numărului de persoane ce suferă de obezitate și alte boli cronice ca diabet, boli cardiovasculare și anumite cancere. Conform datelor de mai sus, aproape 57% din necesarul caloric zilnic al oamenilor din UK vine din mâncare ultra-procesată. La fel și în State. Asta înseamnă consum crescut de carbohidrați, zahăr adăugat, grăsimi trans și aport scăzut de fibre, proteine și potasiu, ceea ce duce și la distrugerea florei intestinale.
Categoria și altele e foarte greu de definit. Intră aici carnea despre care nu știi ce conține sau de unde provine, modul în care a fost tratat solul, cât de des a fost schimbat uleiul pentru prăjit, ce înseamnă exact toate cifrele și literele de pe etichetă, dacă sunt trecute toate etc. Să nu uităm că în Grupul 4, ultra-procesatele, intră și băuturile carbogazoase.
În plus, aceste alimente sunt dăunătoare pentru mediu, de la materia primă care este folosită în producție, la ambalajele din plastic care nu sunt biodegradabile. Mai multe despre implicațiile sociale, economice, climatice și politice asociate cu industria de alimente ultra-procesate găsești în articolul The UN Decade of Nutrition.
În ciuda tuturor problemelor majore ce afectează sănătatea individului și contribuie la distrugerea mediului, această industrie nu e suprataxată, nu sunt reglementări de producție responsabilă sau de etichetare a riscurilor pe care le implică consumul acestor produse. Dacă sunt și nu știu eu, te rog să-mi zici. Nu recomandări, legislație. Din ce știu până acum, toată lumea aruncă pisica în curtea consumatorului nesătul și incapabil să se abțină din fast-food, mezeluri, chipsuri, biscuiți și cola. Politicienilor oricum nu le pasă de prevenție, iar Organizația Mondială a Sănătății tace mâlc, până și linkurile din studiul de mai sus te duc la pagini suspendate. Mai urlă medicii, cercetătorii, și organizațiile neguvernamentale, dar nu te pui cu multinaționalele care produc alimente și băuturi ultra-procesate. În timpul ăsta, tot OMS se vaită că peste 1 miliard de oameni suferă de obezitate: 650 milioane adulți, 340 milioane adolescenți și 39 milioane de copii și organizează ziua mondială împotriva obezității. Așa că responsabilitatea cade tot în cârca noastră, a consumatorilor. De parcă n-aveam suficiente pe cap.
SPREAD THE JOY
Poate că toate cifrele astea de mai sus nu te impresionează, dar ce zici dacă-ți spun că un hot dog te costă 36 de minute de viață sănătoasă? Sau că la o mână de nuci și semințe câștigi 25 de minute de viață sănătoasă? Cercetătorii de la Universitatea Michigan au pus la punct un sistem de calcul prin care determină câte minute de viață sănătoasă te costă alegerile alimentare pe care le faci. Eu una nu-l înțeleg, dar pare că ei nu s-au oprit cu matematica într-a 10a, ca mine. Dacă te pricepi, poți să calculezi după formulele lor câte minute costă hamburgerul de târg și să-mi spui și mie. Desigur, oamenii de știință nu-ți spun că trăiești veșnic dacă mănânci fructe de mare și alune, ci că fiecare alegere alimentară pe care o faci adaugă sau scade minute din calitatea vieții. Poți s-o duci până la 80 de ani cu taco bell și mirinda, dar conform calculelor lor, o să trăiești niște multe minute de viață nesănătoasă. Însă vestea bună este că poți contrabalansa dezavantajele unei alimentații nesănătoase dacă începi să o înlocuiești cu alimente sănătoase. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Azi, că tot e luni.
Dacă nu-ți place matematica, avem și artă în program. Recomand filmul documentar Super Size Me (2004) să vezi cum se transformă un om normoponderal după ce mănâncă și bea o lună întreagă numai de la mec. Regizorul Morgan Spurlock explorează consecințele consumului de produse ultra-procesate și sucuri cu adaos de zahăr asupra sănătății lui fizice și psihice.
Ce mai poți să faci este să citești etichetele ca un detectiv. Dacă ambalajul de la biscuiți pare prospectul de la antibiotice, mai bine pas. În general, evită alimentele care conțin ingrediente pe care nu le ai în bucătărie (sper că ai ceva mai mult decât sare și oregano, cum am eu). Și evită sucurile carbogazoase. Gătești acasă dacă poți. Prioritizează somnul pentru că în lipsa unui somn de calitate ajungi să mănânci mai mult și mai nesănătos, așa cum am scris pe larg în Scrisoarea II și în Scrisoarea III. Și fă zilnic mișcare. Sau mută-te la Băicoi, că nici acum n-avem fast-food-uri, dar ai grijă că rulota cu hamburgeri de târg e tot acolo.
Viitorul pare din ce în ce mai ultra-procesat, dar bătălia încă nu e pierdută. E foarte dificil pentru copii și adolescenți să nu cedeze tentațiilor dulci, gustoase, ieftine, peste tot. E dificil și pentru un adult să gătească decât să arunce o pizza semi-congelată în cuptor 15min. Dar dacă tinerii văd în jurul lor un comportament alimentar sănătos și au alternative cât mai hrănitoare la alimentele și băuturile ultra-procesate, au mai multe șanse să dezvolte o relație sănătoasă cu mâncarea. N-ajungi supraponderal dintr-un mecpeștișor pe lună și-o cutie de cola vara, ci atunci când alimentele ultra-procesate devin parte din alimentația ta zilnică sau le consumi foarte frecvent.
Cred că a contat că n-am văzut în familie consum de fast-food și de alimente-n pungă. Nu-mi dau neamul drept exemplu, numai eu știu câtă pomana porcului am mâncat și câtă smântână se turna peste mămăliga fierbinte. Dar n-aveam sertar cu dulciuri și mama îmi cumpăra foarte rar cronțănele ambalate. Prefera să-mi facă ea dulciuri, sărățele, cartofi prăjiți și pui la ceaun. E adevărat că erau alte vremuri, dar ce nu s-a schimbat este importanța unei alimentații sănătoase pentru sănătatea fizică și psihică.
Cum am promis, te las cu rețeta de piță a la Meluțica, ca să înțelegi de unde vin. Repet: piță, nu pizza: tai felii groase de pâine și le aliniezi într-o tavă. Le îneci în lapte, torni o sticlă de suc de roșii de țară, pui peste niște cârnați afumați la Banița și babic iute din piață de la Buzău, presari telemea de la țața Nina și bagi la cuptor. Nu e cu poftă bună ci cu Doamne ajută!
Mulțumesc mult că ai citit! Sper că ți-a fost de folos. Dacă n-ai probleme cu mâncarea și băuturile ultra-procesate, spune-le și altora cum ai reușit și ajută-i să limiteze consumul. M-aș bucura să dai mai departe scrisoarea asta cui crezi că i-ar fi de folos.
Dacă ai sugestii, completări sau reclamații, te rog să-mi scrii.
Pe lunea viitoare!
Hugz & Luv!
Cred că informațiile despre sănătate fizică și psihică
trebuie să circule liber, cu responsabilitate și să ajungă la oricine are nevoie de ele,
fără bariere ce țin de situație financiară, educație, statut social, etnie, gen etc.
Dar dacă o să vrei vreodată să sprijini demersul meu, o poți face pe PATREON
și / sau cu like, love, comment, share, haha pe linkurile de mai jos.