Scrisoarea XIX - Curele de slăbire îngrașă?
SCRISOAREA XIX
Ții cură, slăbești. Termini cura, te îngrași.
E stricată dieta sau are corpul tău ceva cu tine? Da.
IZBÂNDA FETEI DE LA BĂICOI
Sunt fraiera absolută regina neîncoronată a curelor. Le-am încercat aproape pe toate, de la keto la detoxuri cu sucuri de fructe, la dacă ți-e foame bea apă. Prin toamna lui 2021 am fost prima dată dereglată la endocrinolog. Grija mea nu era neapărat că începusem să am menstrele mai haotice ca mersul trenurilor, ci faptul că nu mai reușeam să slăbesc. Eram sigură că am ceva cu glanda, cum citisem pe internet, și că de la asta mi se trag toate. Am ajuns la un medic nu doar smart, ci și un bărbat super atrăgător, în uniformă, care folosea cuvinte complicate. Kriptonita mea. Îi zic de menstră și că nu mai pot să slăbesc, deci sigur am ceva cu glanda, după cum zicea dr Gugăl. Se oprește din palpat tiroida, se uită-n ochii mei cu ochii lui și-mi zice cu ton de ceartă: sunteți normoponderală. De ce vreți să slăbiți?
Mi-a dat fazan. Era prima dată când cineva m-a întrebat asta. Toate răspunsurile care-mi veneau în minte mi se păreau stupizenii. Mi-a rulat în creier mult timp întrebarea lui. Chiar așa! De ce vrei să fii slabă, Maria? Am ajuns între timp la niște concluzii, dar stai oleacă să vedem ce zic cercetătorii despre curele de slăbire, că pare că au mereu răspuns la întrebări, ceea ce mă și liniștește, dar mă și enervează.
YOLO
Îți ziceam săptămâna trecută despre experimentul Minnesota când, timp de 6 luni cât au fost în perioada de semi-înfometare, cei 36 de bărbați lihniți de foame erau deprimați, n-aveau chef și nu găseau motive să zâmbească, se gândeau numai la mâncare și erau foarte irascibili. Doar că nu le-a fost prea bine nici când au reînceput să mănânce.
📖 După experiment (3 luni pregătire, 6 luni semi-înfometare, 3 luni reabilitare), bărbații s-au întors la casele lor și au fost liberi să mănânce cum și ce voiau. Articolul ăsta cuprinde câteva dintre experiențele lor: Unul dintre participanți a ajuns la spital pentru spălături gastice fiindcă „pur și simplu a exagerat”. Altul a zis că nu putea să-și potolească poftele. William Anderson a declarat că perioada de reabilitare nu a fost mai bună decât cea de semi-înfometare și pentru că nu putea să scape de senzația de foame. Era un gol de un an pe care voiam să-l umplu, declară altul. Jim Graham își amintește că după terminarea experimentului, deși puteam să mănânc cât vreau, chiar și după ce terminam de mâncat încă mi-era foame. Luni de zile după experiment aveam dulciuri prin buzunare. Evident că m-am îngrășat. Mi-a luat 3 ani să revin la o greutate normală și la obiceiurile normale de mâncat. La 6 luni după perioada de semi-înfometare, Graham a luat 47kg.
***
Reamintesc că scopul experimentului Minnesota a fost ca cercetătorii să găsească soluții pentru a reabilita oamenii afectați de foamete în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul s-a terminat mai repede decât studiul. Oamenii de știință n-au putut veni cu un plan care să reabiliteze populația înfometată, dar concluzia la cald a lui Ansel Keys, coordonatorul experimentului, a fost că starved people can't be taught democracy.
***
📖 Revenind la zilele noastre, acest studiu amplu publicat în 2020 în Nature ia în calcul multe studii, printre care și datele publicate în urma experimentului Minnesota și arată că, mai ales în cazul persoanelor normoponderale, kilogramele pierdute în curele de slăbire se întorc, iar pe termen lung, ciclurile repetate de cure de slăbire contribuie la creșterea în greutate. Cuvinte întortocheate care de fapt descriu efectul Yo-Yo. De ce ne faci asta, corpule?
Păi dacă organismul percepe cura de slăbire ca pe o înfometare, te bați cu evoluția și cu niște mecanisme de auto-apărare foarte bine dezvoltate pe care corpul le-a perfecționat de-a lungul timpului ca să ne țină în viață ca specie. Și pierzi, desiguramente.
Când reduci brusc cantitatea de mâncare (de energie), corpul se adaptează. Se descurcă cu câtă energie primește și eficientizează procesele metabolice ca să mențină funcțiile vitale. Adaptare metabolică, cum îi zice mamaie.
După pierderea în greutate, corpul se micșorează oleacă, deci are nevoie de o cantitate mai mică de energie pentru a funcționa. Dacă un individ a slăbit rapid 20kg, acum are de hrănit un corp de 80kg, nu unul de 100kg, ca acum o lună, chiar dacă apetitul a rămas la fel sau chiar a crescut în urma înfometării. Deci dacă revine la cantitatea de mâncare de pe vremea când avea 100kg, înseamnă că mănâncă mai mult decât are nevoie, deci matematică, deci creștere în greutate. Valeleu, nu? Așa am zis și eu. Și stai că mai e!
Când termini dieta și te reapuci de mâncat normal, corpul tău face provizii să se asigure că, în caz că mai vine vreo foamete ca aia înainte de nunta din '23, are rezerve suficiente să funcționeze. Adică face depozite de grăsime.
Pe scurt, dietele restrictive de care vorbeam săptămâna trecută și ciclurile astea de cure de slăbire nu funcționează pentru că multă biologie și milioane de ani în care specia s-a adaptat.
Pe lung, în studiul de care-ți ziceam mai sus, care propune un model matematic pentru a determina mecanismul de auto-reglare. Poate înțelegi tu, mie mi se învârte capul de la atâtea cifre și simboluri.
SPREAD THE JOY
Păi să nu te enervezi pe ea de evoluție, s-o dai naibii de dietă și să sari într-o shaorma? Stai că există soluții!
Doar că nu cele propovăduite de partea aia din industria de fitness sau influenceri care promit pierdere rapidă a kilogramelor, dar uită să spună și cum să le ții pierdute. E plin netul de reels cu ce mănânc într-o zi. Dar nu știi ce sacrificii a făcut persoana aia, cum îi arată ziua, cât a dormit sau cine i-a plătit facturile.
🔍 Am vorbit despre problemele legate așa zisa perfecțiune de pe social media și impactul imaginilor nerealiste asupra adolescenților cu Andreea Rusu în episodul #3 din podcastul YOLO. Am discutat pe multe subiecte cu ea, de la modele de frumusețe și stereotipuri despre feminitate, păpuși Barbie, hărțuire și discriminare pe baza aspectului fizic, dar și ce soluții există și cum ar putea fi implementate. Andreea este one of my fav humans și directoarea executivă a Centrului FILIA, una dintre cele mai mari organizații neguvernamentale pentru drepturile femeilor din România.
🔍 Eu o urmăresc pe Bree Lenehan, că mi se pare autentică și are găini simpatice. Pentru felul în care abordează alimentația îi urmăresc pe carbondietcoach, antidiet_dietician, valentin vasile, thiswomanlifts etc. Dar în orice punct al vieții ești, te rog nu te compara cu internetul. Nici măcar cu tine de ieri.
🔍 Standardele de frumusețe și povara socială a slăbitului n-au fost inventate de instagram. Îți propun, pentru când ai timp, articolul ăsta despre număratul caloriilor și diete în America anilor 1920. Începe de la istoria caloriei, primul best-seller despre diete, cum au ajuns femeile să fie preocupate de greutate și de cât mănâncă, idealul feminin al perioadei, fashion și standarde de frumusețe. Mi s-a părut foarte interesant și fucked up, desigur.
🔍 Am tot vorbit despre scădere în greutate, dar ce e aia greutate normală și unde o găsești? Cum frumos explică doc.ro de unde am și luat cu copy-paste fără milă, indicele de masă corporală este o formulă care leagă greutatea corpului de înălțime. IMC este folosit de medici, de profesioniștii din domeniul medical și de oamenii de știință pentru a determina implicațiile pentru sănătate pe care le are o anumită greutate, raportat la înălțime. Rezultatele indică dacă o persoană este subponderală, normoponderală, supraponderală, obeză (gradul I), obeză (gradul II) și obezitate morbidă (gradul III). Specialiștii măsoară și circumferința taliei care indică o acumulare excesivă de țesut adipos în interiorul abdomenului, în jurul organelor vitale.
IMC sub 18,5 înseamnă o persoană subponderală;
IMC intre 18,5 si 24,9 înseamnă o persoană cu o greutate normală;
IMC intre 25,0 si 29,9 înseamnă o persoană supraponderală;
IMC intre 30,0 si 34,9 înseamnă o persoană obeză (obezitate clasa I);
IMC intre 35,0 si 39,9 înseamnă o persoană obeză (obezitate clasa a II-a);
IMC egal cu 40,0 sau peste această valoare înseamnă obezitate extremă (obezitate clasa a III-a sau obezitate morbidă).
O greutate peste medie înseamnă multe probleme de sănătate, atât de ordin fizic, cât și psihic: probleme cardiace, hormonale, boli hepatice, risc crescut de diabet sau depresie sunt doar câteva exemple. Și o greutate sub medie poate avea riscuri pentru sănătate: probleme cu imunitatea, cu oasele, dereglări hormonale.
⭐️ Dacă vrei să slăbești și să menții acea greutate, e nevoie s-o faci în ritmul corpului, fără să-i aprinzi toate butoanele de pe bord, să-i dai panică și să declanșeze toate mecanismele de apărare. Dieta perfectă e cea care funcționează pentru tine de care te poți ține pe termen lung. Au zis-o alții, am trăit-o pe propria piele, o dau mai departe și o zic de câte ori e nevoie. Jur că nu există soluții rapide sau diete-minune. Le-am încercat aproape pe toate cu entuziasm și mereu m-am întors la ziua de luni sau la întâi ale lunii când am luat-o de la capăt, mai înfometată, mai frustrată. De azi. Din ianuarie. După ce termin proiectul ăsta. Și tot așa. Toate scurtăturile vin cu un cost pe care-l plătește organismul tău mai devreme sau mai târziu.
🔍 Uite, înainte să sari în vreo cură, aruncă un ochi pe metoda Intuitive Eating, dieta anti-dietă propusă prin anii '90 de nutriționistele Tribole și Resch. Are la bază 10 principii care te ghidează să-ți asculți corpul și să vezi dacă ți-e foame sau mănânci din alte motive și dacă mâncarea aia chiar te hrănește. Acum mulți ani, când prietena Adina mi-a zis de Intuitive Eating mi-am zis ce tâmpenie mai e și asta, cine are timp să stea să stea să-și asculte corpul? Dă-mi soluția rapidă, nu conversații cu ciorba. Azi îți recomand episodul The Anti-Diet Diet în care Dan Harris vorbește cu Evelyn Tribole despre mâncatul intuitiv. E adorabil Dan Harris cum începe dialogul foarte sceptic și cinic, iar pe măsură ce vorbește cu Evelyn Tribole are tot felul de revelații și e fascinat de interlocutoare.
UN FEL DE CONCLUZII
Da, ciclurile interminabile de diete și curete restrictive pot duce la creștere în greutate, frustrări, pot dezvolta sau contribui la o relație nesănătoasă cu mâncarea și cu corpul tău, însă principala cauză a creșterii în greutate rămâne excesul caloric.
Crede-mă, știu că nu e deloc simplă lupta cu kilogramele, fie că sunt reale sau imaginare. Indiferent că vrei să pierzi în greutate, să te menții sau să crești masa musculară, e nevoie de răbdare, efort susținut, consistență și sprijin. Dacă vrei și poți, apelează la un specialist care să-ți creeze un plan personalizat, realist, sănătos, sustenabil și care să-ți fie alături nu doar ca să ajungi la greutatea dorită, ci și ca să o menții (și ai grijă la pseudo-specialiști). Dacă nu e încă momentul, încearcă să formezi obiceiuri sănătoase: somn de calitate, activitate fizică, atenție la sucuri carbogazoase, alcool, calitatea mâncării, ronțăieli, dimensiunea porțiilor și la un program regulat de mese.
Însă înainte să te apuci de o dietă, întreabă-te DE CE o faci.
La final de 2021, când am căzut fizic și psihic, aveam cu 10kile mai mult decât avusesem vreodată. Ăla a fost momentul când nu mi-a mai păsat să fiu slabă, ci am decis că vreau să fiu puternică și sănătoasă. Asta pentru că m-am panicat, nu că am avut vreo mare revelație. Pornind de la drive-ul ăsta, am început să fac alegeri conștiente legat de ce și cât mănânc, ce și cât beau, dacă fac sau nu mișcare, cât dorm, cu cine petrec timp etc. Nu filosofat cu privirea pierdută, ci lucruri concrete, cu post-its și remindere, cu notat în calendar și dialoguri penibil cu mine: nu te trage pe cwr, du-te să alergi, mănâncă legume, nu te mai pedepsi, vezi soarele, lasă telefonul, dormi ca să fii sănătoasă și puternică.
Sincer îți zic că ușor n-a fost. Luni întregi am fost frustrată, m-am comparat cu alții, m-am enervat pe mine și pe corpul meu și mai venea și viața cu tot felul de evenimente care-mi puneau răbdarea și voința la încercare. Am mai gătit, am mai plâns, am mai stresat prietenii, am mai ros un morcov în loc de ciocolată, m-am văitat, am mai făcut mișcare, am mai înjurat și de la capăt. Însă m-a ajutat să mă întorc mereu la DE CE-ul meu. La un moment dat s-au aliniat creierul cu corpul și viceversa, astfel că, pentru prima dată în viața mea, am o relație cât de cât sănătoasă cu mâncarea și cu mine, zic eu.
Hai că iar am scris de nu m-am mai oprit.
Mulțumesc mult pentru timp și răbdare! 💙
Sper că ai găsit ceva util prin Scrisoarea asta. Îți recomand și Scrisoarea XVII și pentru o imagine mai amplă pe subiect.
Dacă ai idei, sfaturi, gânduri, linkuri, muzică, sugestii sau reclamații, te rog scrie-mi pe mail, Facebook sau Insta.
Ai grijă de tine!
Pe lunea viitoare!
Hugz & Luv,
Maria
Cred că informațiile despre sănătate fizică și psihică
trebuie să circule liber, cu responsabilitate și să ajungă la oricine are nevoie de ele,
fără bariere ce țin de situație financiară, educație, statut social, etnie, gen etc.
Dar dacă o să vrei vreodată să sprijini demersul meu, o poți face pe PATREON
și / sau cu like, love, comment, share, haha pe linkurile de mai jos.