De fapt nu e nimic trist in scrisoarea lîicsi, dimpotriva, e despre speranta si despre a trai in toate zilele in care nu murim. E de bine, si Pastele e momentul ideal sa ne gandim la lucrurile astea.
In alta ordine de idei, iubesc enorm transformarea (pozitiva) a atitudinii tale si a increderii in capacitatea de public speaker pe care o capeti la Starea Sanatatii❤️
Am citit și-am recitit și iar am mai citit un pic, ca ai scris prea frumos! Mulțumesc pentru tot: ca citești, ca urmărești, ca mă încurajezi. Să știi că am notat acest “despre a trăi în toate zilele în care nu murim”, pt ca e pur și simplu perfecțiune. Mulțumesc eu! 💚 sărbători cu bine și liniște!
Moartea e un subiect tabu, nu vorbi despre ea ca asa nu te aude, nu o atrage - asta mi se pare ca e felul in care ne raportam la ea. Daca merg si mai in spate un pic, sa vorbesc cu mama mea despre moarte...iar nu e ce sa vorbesc pentru ca este despre "Dumnezeu stie" sau "Cate zile m-o mai tine bunul Dumnezeu" si totul se incheie aici. Mi-as dori sa putem vorbi mai mult despre acest capat de drum din lumea asta pe care o cunoastem, sa vorbim despre frici, temeri, ganduri, imaginatie a ce este, ce ne asteapta, este sau nu este ceva. Prea putini oameni sunt dispusi. Asa ca, am sa citesc ai eu cartea mentionata, din care ai citat.
Sarut mana, Maria
De fapt nu e nimic trist in scrisoarea lîicsi, dimpotriva, e despre speranta si despre a trai in toate zilele in care nu murim. E de bine, si Pastele e momentul ideal sa ne gandim la lucrurile astea.
In alta ordine de idei, iubesc enorm transformarea (pozitiva) a atitudinii tale si a increderii in capacitatea de public speaker pe care o capeti la Starea Sanatatii❤️
Am citit și-am recitit și iar am mai citit un pic, ca ai scris prea frumos! Mulțumesc pentru tot: ca citești, ca urmărești, ca mă încurajezi. Să știi că am notat acest “despre a trăi în toate zilele în care nu murim”, pt ca e pur și simplu perfecțiune. Mulțumesc eu! 💚 sărbători cu bine și liniște!
Ce frumos mi.ai raspuns, m.a emotionat raspunsul tau, sincer iti multumesc
💚🤗 ba eu, ba eu, ba eu mulțumesc
Moartea e un subiect tabu, nu vorbi despre ea ca asa nu te aude, nu o atrage - asta mi se pare ca e felul in care ne raportam la ea. Daca merg si mai in spate un pic, sa vorbesc cu mama mea despre moarte...iar nu e ce sa vorbesc pentru ca este despre "Dumnezeu stie" sau "Cate zile m-o mai tine bunul Dumnezeu" si totul se incheie aici. Mi-as dori sa putem vorbi mai mult despre acest capat de drum din lumea asta pe care o cunoastem, sa vorbim despre frici, temeri, ganduri, imaginatie a ce este, ce ne asteapta, este sau nu este ceva. Prea putini oameni sunt dispusi. Asa ca, am sa citesc ai eu cartea mentionata, din care ai citat.
Sarbatori linistite!
Te îmbrățișez, Claudia! Gând la gând, să știi :) sper ca ai avut sărbători liniștite. Și sper să-ți placă Rinpoche 💚🤗
”Do not stand at my grave and weep
I am not there. I do not sleep.
I am a thousand winds that blow.
I am the diamond glints on snow.
I am the sunlight on ripened grain.
I am the gentle autumn rain.
When you awaken in the morning's hush
I am the swift uplifting rush
Of quiet birds in circled flight.
I am the soft stars that shine at night.
Do not stand at my grave and cry;
I am not there. I did not die.”